DEFINIȚIE ȘI ESENȚĂ
În domeniile științelor vieții și producției industriale, fermentația și coagularea sunt două procese extrem de importante. Deși ambele implică reacții biochimice complexe, există diferențe semnificative în esența, procesul și aplicarea lor.
Fermentația este un proces biochimic.
De obicei, se referă la activitatea metabolică în care microorganismele (cum ar fi drojdia, bacteriile lactice etc.) descompun compușii organici (cum ar fi zaharurile) în substanțe simple și generează energie într-un mediu anaerob sau hipoxic. În esență, fermentația este o transformare metabolică adaptivă a nutrienților de către microorganisme pentru propria supraviețuire și reproducere într-un mediu specific. De exemplu, drojdia fermentează glucoza pentru a produce alcool și dioxid de carbon, iar acest proces este utilizat pe scară largă în industria vinificației.
Coagularea este procesul prin care sângele trece de la o stare lichidă curgătoare la o stare de gel necurgător. Este, în esență, un mecanism de autoprotecție al organismului. Scopul este de a forma un cheag de sânge printr-o serie de reacții biochimice complexe atunci când vasele de sânge sunt deteriorate, pentru a opri pierderea de sânge și a promova vindecarea rănilor. Procesul de coagulare implică acțiunea coordonată a diferiților factori de coagulare, a trombocitelor și a pereților vaselor de sânge.
Succesorul de la Beijing
Beijing Succeeder Technology Inc. (cod bursier: 688338), fondată în 2003 și listată la bursă din 2020, este un producător important în diagnosticarea coagulării. Ne specializăm în analizoare și reactivi automati de coagulare, analizoare ESR/HCT și analizoare de hemoreologie. Produsele noastre sunt certificate conform ISO 13485 și CE și deservim peste 10.000 de utilizatori din întreaga lume.
Introducere în Analizor
Analizorul de coagulare complet automat SF-9200 (https://www.succeeder.com/fully-automated-coagulation-analyzer-sf-9200-product) poate fi utilizat pentru teste clinice și screening preoperatoriu. Spitalele și cercetătorii științifici din domeniul medical pot utiliza, de asemenea, SF-9200. Acesta adoptă metoda cromogenică de coagulare și imunoturbidimetrie pentru a testa coagularea plasmei. Instrumentul arată că valoarea măsurătorii de coagulare este timpul de coagulare (în secunde). Dacă elementul testat este calibrat prin plasmă de calibrare, acesta poate afișa și alte rezultate conexe.
Produsul este alcătuit dintr-o unitate mobilă pentru sondă de eșantionare, o unitate de curățare, o unitate mobilă pentru cuve, o unitate de încălzire și răcire, o unitate de testare, o unitate de afișare a funcționării și o interfață LIS (utilizată pentru imprimantă și transferul datelor către computer).
Personal tehnic experimentat și analizori de înaltă calitate, împreună cu un management strict al calității, garantează fabricarea SF-9200 și calitatea bună. Garantăm că fiecare instrument este inspectat și testat cu strictețe. SF-9200 respectă standardele naționale chineze, standardele industriale, standardele întreprinderilor și standardele IEC.
PARTEA 1 MECANISMUL DE APARIȚIE
Mecanismul de fermentare
Mecanismul fermentației microbiene variază în funcție de tipul de microorganism și de substratul de fermentație. Luând ca exemplu fermentația alcoolică, drojdia preia mai întâi glucoza în celulă prin intermediul proteinelor de transport de pe membrana celulară. În interiorul celulei, glucoza este descompusă în piruvat prin calea glicolizei (calea Embden - Meyerhof - Parnas, calea EMP). În condiții anaerobe, piruvatul este transformat în continuare în acetaldehidă, iar acetaldehida este apoi redusă la etanol, producând în același timp dioxid de carbon. În acest proces, microorganismele transformă energia chimică din glucoză într-o formă de energie disponibilă celulei (cum ar fi ATP) prin reacții redox.
Mecanismul de coagulare
Procesul de coagulare este extrem de complex și este împărțit în principal în calea intrinsecă de coagulare și calea extrinsecă de coagulare, care în cele din urmă converg în calea comună de coagulare. Când vasele de sânge sunt deteriorate, fibrele de colagen de sub endoteliu sunt expuse, activând factorul XII de coagulare și inițiind calea intrinsecă de coagulare. O serie de factori de coagulare sunt activați succesiv pentru a forma activatorul de protrombină. Calea extrinsecă de coagulare este inițiată prin legarea factorului tisular (TF) eliberat de deteriorarea țesuturilor la factorul VII de coagulare, formând totodată activatorul de protrombină. Activatorul de protrombină transformă protrombina în trombină, iar trombina acționează asupra fibrinogenului pentru a-l converti în monomeri de fibrină. Monomerii de fibrină se reticulează între ei pentru a forma polimeri de fibrină, iar apoi se formează un cheag de sânge stabil.
PARTEA 2 CARACTERISTICI ALE PROCESULUI
Procesul de fermentare
Procesul de fermentație durează de obicei o anumită perioadă de timp, iar viteza sa este afectată de mulți factori, inclusiv tipul de microorganism, concentrația substratului, temperatura, valoarea pH-ului etc. În general, procesul de fermentație este relativ lent, variind de la câteva ore la câteva zile sau chiar luni. De exemplu, în vinificația tradițională, procesul de fermentație poate dura câteva săptămâni. În timpul procesului de fermentație, microorganismele se înmulțesc continuu, iar metaboliții se acumulează treptat, ceea ce va provoca unele modificări ale proprietăților fizice și chimice în sistemul de fermentație, cum ar fi scăderea valorii pH-ului, producția de gaz și o modificare a densității soluției.
Procesul de coagulare
În schimb, procesul de coagulare este relativ rapid. La persoanele sănătoase, reacția de coagulare poate fi inițiată în câteva minute atunci când vasele de sânge sunt deteriorate și se formează un cheag de sânge preliminar. Întregul proces de coagulare este practic finalizat în câteva până la zece minute (excluzând procesele ulterioare, cum ar fi contracția și dizolvarea cheagului de sânge). Procesul de coagulare este o reacție de amplificare în cascadă. Odată inițiat, factorii de coagulare sunt activați unul de celălalt, formând rapid un efect de cascadă de coagulare și, în final, se formează un cheag de sânge stabil.
PARTEA 3 DOMENII DE APLICARE
Aplicații ale fermentației
Fermentația are o gamă largă de aplicații în industria alimentară, industria farmaceutică, biotehnologie și alte domenii. În industria alimentară, fermentația este utilizată pentru a prepara diverse alimente, cum ar fi pâinea, iaurtul, sosul de soia și oțetul. De exemplu, fermentația iaurtului folosește bacterii lactice pentru a transforma lactoza din lapte în acid lactic, determinând solidificarea laptelui și producerea unei arome unice. În industria farmaceutică, multe medicamente, cum ar fi antibioticele (cum ar fi penicilina) și vitaminele, sunt produse prin fermentație microbiană. În plus, fermentația este utilizată și pentru a produce biocombustibili (cum ar fi etanolul) și bioplastice.
Aplicații ale coagulării
Cercetarea și aplicarea coagulării se concentrează în principal pe domeniul medical. Înțelegerea mecanismului de coagulare este crucială pentru tratamentul tulburărilor de sângerare (cum ar fi hemofilia) și al bolilor trombotice (cum ar fi infarctul miocardic și infarctul cerebral). Clinic, au fost dezvoltate o serie de medicamente și metode de tratament pentru pacienții cu anomalii de coagulare. De exemplu, medicamentele anticoagulante (cum ar fi heparina și warfarina) sunt utilizate pentru a preveni și trata tromboza; pentru pacienții cu tulburări de sângerare, tratamentul poate fi efectuat prin suplimentarea factorilor de coagulare etc. În plus, controlul procesului de coagulare este, de asemenea, de mare importanță pentru reducerea sângerării și promovarea vindecării rănilor în operațiile chirurgicale.
PARTEA 4 FACTORI DE INFLUENȚĂ
Factorii care influențează fermentația
Pe lângă factorii menționați anterior, cum ar fi tipul de microorganism, concentrația substratului, temperatura și valoarea pH-ului, procesul de fermentație este afectat și de factori precum nivelul de oxigen dizolvat (pentru fermentația aerobă), viteza de agitare a rezervorului de fermentație și presiunea. Diferite microorganisme au intervale de toleranță și cerințe diferite pentru acești factori. De exemplu, bacteriile lactice sunt bacterii anaerobe, iar conținutul de oxigen trebuie controlat strict în timpul procesului de fermentație; în timp ce unele microorganisme aerobe, cum ar fi Corynebacterium glutamicum, necesită o cantitate suficientă de oxigen în timpul procesului de fermentație.
Factorii care influențează coagularea
Procesul de coagulare este afectat de mulți factori fiziologici și patologici. Vitamina K este esențială pentru sinteza multor factori de coagulare, iar o deficiență a vitaminei K va duce la disfuncții de coagulare. Unele boli, cum ar fi bolile hepatice, vor afecta sinteza factorilor de coagulare, afectând astfel coagularea. În plus, medicamentele (cum ar fi anticoagulantele) și concentrația de ioni de calciu din sânge au, de asemenea, un impact semnificativ asupra procesului de coagulare. Ionii de calciu joacă un rol cheie în procesul de coagulare, iar activarea multor factori de coagulare necesită participarea ionilor de calciu.
Fermentația și coagularea joacă roluri distincte, dar cruciale, în activitățile vitale și în producția industrială. Există diferențe evidente în definițiile, mecanismele, caracteristicile proceselor, aplicațiile și factorii de influență ai acestora. O înțelegere profundă a acestor două procese nu numai că ne ajută să înțelegem mai bine misterele vieții, dar oferă și o bază teoretică solidă pentru inovația tehnologică și extinderea aplicațiilor în domenii conexe.
Carte de vizită
WeChat chinezesc